Asa cum cere orice noua miscare sau initiativa culturala, inceputul trebuie sa fie un manifest. Un manifest pt ce? Nu intentionez sa misc nimic si cu atat mai putin sa alimentez cultura (de strada? exista oare?) cu un blog. A se nota perseverenta mea aversiune fata de asemenea specimene de ganduri virtuale, recent inlaturata. Nu cred in fenomenul de blog, si cu atat mai putin m-as descrie k o bloggeritza…ok, nonsens, nu? Adica ce se numeste ca fac eu aici? Nu blog?! Well, poate in termeni tehnici…sau poate nu. Nu m-am hotarat inca cum as putea defini antiteza de mai sus…promit insa ca voi reflecta.
Tema de gandire: „je blogue, donc j`existe?”
Total gresit! Viata mea si asa aglomerata (Slava Domnului k sunt intr-o stare de inconstienta persistenta!) nu-mi ingaduie sa o abandonez pentru un monitor, o tastatura si un procesor mai mult sau mai putin performant. Asa ca sunt sanse mari sa nu fac din blogguit un habit, ci doar o sursa de relaxare prin refulare. Nu garantez integritatea morala sau un sens permanent al articolelor, caci ele vor fi scrise din plictiseala, din revolta, din constatari personale…in fine, din avant tineresc, cu scopul de a crea in furie sau refulare si nu de a distruge.
A, si e foaaaaarte posibil sa fi ratat adevaratul inteles si scop al unui blog. Oups?